decвt personal, nefiind susceptibile a fi оncheiate prin reprezentant.
Astfel de acte sunt testamentul, c?s?toria, recunoa?terea filia?iei, etc.
Actele juridice оncheiate printr-un reprezentare sunt actele juridice
ce se оncheie de o alt? persoan? оn calitate de reprezentant.
Importan?a acestei clasific?ri const? оn aceea c? actele strict
personale constituind excep?ia, sunt guvernate de norme juridice ce cuprind
unele reguli speciale ce sunt de strict? interpretare ?i aplicare. De
asemenea, оn timp ce valabilitatea actului juridic strict personal se
apreciaz? numai оn raport de persoana sau persoanele ce le оncheie, la
actele оncheiate prin reprezentant se apreciaz? ?i prin persoana
reprezentantului.
10. Dup? reglementarea ?i denumirea lor legal?, actele juridice civile se
clasific? оn acte numite (tipice) ?i acte nenumite (atipice)
Sunt acte juridice numite sau tipice acele care au o denumire
stabilit? de legisla?ia civil?, precum ?i o reglementare proprie. Marea
majoritate a actelor juridice civile sunt numite, cum ar fi, spre exemplu,
contractul de vвnzare-cump?rare, mandatul, loca?ie, depozit, etc.
Prin acte juridice nenumite se оn?eleg acele acte care nu sunt
nominalizate ?i nu au o reglementare proprie оn legisla?ia civil?. Un
asemenea act juridic civil este contractul de vвnzare cu clauz? de
оntre?inere.
Clasificarea actelor numite ?i nenumite prezint? importan?? juridic?
sub aspectul regulilor aplicabile celor dou? categorii de acte. Astfel,
actelor juridice civile nenumite li se aplic? regulile generale ce
reglementeaz? actele juridice sau ale celui cu care are mai mult?
asem?nare.[3]
11. Dup? modul lor de executare, actele juridice civile se оmpart оn acte
cu executare imediat? ?i acte cu executare succesiv?.
Actele cu executare imediat? sunt acele acte a c?ror executare se
produce o singur? dat?, printr-o singur? presta?ie din partea debitorului.
Fac parte din aceast? categorie, darul manual, vвnzarea-cump?rarea unui
bun, cвnd pe loc se pl?te?te pre?ul ?i se pred? bunul.
Actele juridice cu executare succesiv? sunt acele acte a c?ror
executare se realizeaz? prin mai multe presta?ii succesive. Intr? оn
aceast? categorie, contractul de rent? viager?, dona?ia cu sarcina
оntre?inerii, vвnzarea-cump?rarea оn rate etc.
Aceast? clasificare prezint? interes din punct de vedere juridic sub
aspectul sanc?iunilor ce se aplic? оn caz de neexecutare. Astfel, оn timp
ce contractele sinalagmatice cu executare imediat? li se aplic?
rezolu?iunea pentru neexecutarea culpabil? sau necorespunz?toare,
contractelor sinalagmatice cu executare succesiv? li se va aplica
rezilierea. De asemenea, оn cazul actelor juridice cu executare succesiv?,
pentru fiecare presta?ie curge o prescrip?ie extinctiv? distinct?.
12. Оn func?ie de rolul voin?ei p?r?ilor оn stabilirea con?inutului actului
juridic civil, distingem acte subiective ?i acte condi?ie.
Actele juridice subiective se caracterizeaz? prin aceea c? оntreg
con?inutul lor este stabilit prin voin?a p?r?ilor care le-au оncheiat.
Acestea sunt marea majoritate a actelor de drept civil.
Actele juridice condi?ie sunt acele acte al c?ror con?inut este
predeterminat de norme imperative, p?r?ile actelor juridice exprimвndu-?i
voin?a numai оn privin?a na?terii lor. Exemplu de act juridic condi?ie este
c?s?toria.
Aceast? clasificare prezint? importan?? din punct de vedere al
aprecierii condi?iilor de validitate ale celor dou? acte. Astfel,
con?inutul actelor juridice condi?ie fiind reglementat оn mod imperativ de
lege, valabilitatea lor se apreciaz? оn limitele acestor norme juridice
imperative, оn vreme ce aprecierea valabilit??ii actelor subiective al
c?ror con?inut este stabilit de p?r?i se face оn limite mai largi.
Pe de alt? parte, оn timp ce actele juridice condi?ie nu pot fi decвt
cele stabilite ?i reglementate de lege, actele subiective nu se limiteaz?
numai la cele expres reglementate de lege.
Condi?iile de valabilitate ale actelor juridice civile.
Dup? reglement?rile de baz? pe care ni le ofer? doctrina juridic?,
condi?iile esen?iale pentru validitatea conven?iilor sunt:
o Capacitatea de a contracta;
o Consim??mвntul valabil al p?r?ii care se oblig?;
o Un obiect determinat;
o O cauz? licit?.
Оn leg?tur? cu aceste prevederi se impun a fi f?cute unele preciz?ri.
Astfel, de?i textul se refer? la conven?ii, condi?iile enumerate sunt
necesare ?i valabile pentru toate actele juridice, indiferent c? acestea
sunt unilaterale sau bilaterale. Pe de alt? parte, de?i textul se refer? la
consim??mвntul valabil al p?r?ii care se oblig?, totu?i toate p?r?ile
actului juridic, inclusiv creditorul, trebuie s? exprime un consim??mвnt
valabil.
De asemenea actul juridic este valid nu numai cвnd obiectul este
determinat, ci ?i atunci cвnd acest obiect este doar determinabil, iar оn
ceea ce prive?te cauza nu este suficient ca s? fie numai licit?, ci оn plus
trebuie s? fie real? ?i corespunz?toare regulilor de moral?.[4]
Оn afara condi?iilor ar?tate mai sus, o condi?ie esen?ial? pentru
validitatea actelor juridice o constituie forma pentru actele formale sau
solemne.
Pe lвng? condi?iile esen?iale, actul juridic poate cuprinde ?i
condi?ii neesen?iale sau оntвmpl?toare, a c?ror lips? nu poate influen?a
valabilitatea actelor juridice, cum ar fi, spre exemplu, modalit??ile
actului juridic (termenul ?i condi?ia).
No?iunea ?i clasificarea condi?iilor de validitate ale actului juridic
civil.
Оn literatura de specialitate, condi?iile esen?iale de validitate ale
actelor juridice au fost desemnate ?i prin termenul de elemente
esen?iale.[5] Nu credem c? ar fi vreo gre?eal? ca pentru desemnarea
termenului de condi?ii esen?iale de validitate ale actelor juridice ?i
expresia “cerin?ele esen?iale de validitate ale actului juridic”.
Prin condi?ii de validitate ale actului juridic trebuie s? de
оn?eleag? toate cerin?ele sau elementele prev?zute de lege sau stabilite de
p?r?i pentru validitatea actului juridic civil.
Condi?iile de validitate ale actului juridic civil se clasific? dup?
mai multe criterii. Astfel, оn func?ie de aspectele la care se refer?
deosebim condi?ii de fond ?i condi?ii de form?. Condi?iile de fond sunt
cele care privesc con?inutul actului juridic, iar cele de form? privesc
forma de exteriorizare a voin?ei, adic? forma pe care o оmbrac? acest
con?inut.
Оn func?ie de obligativitatea lor, condi?iile actului juridic civil se
оmpart оn esen?iale ?i neesen?iale. Condi?iile esen?iale sunt acele
condi?ii care trebuie оndeplinite оn mod obligatoriu, pentru оns??i
validitatea actului juridic. Dimpotriv? condi?iile neesen?iale pot fi sau
nu prezente оn structura actului juridic civil, f?r? consecin?e asupra
valabilit??ii acestuia.
Оn sfвr?it, condi?iile actului juridic civil se mai pot clasifica, оn
func?ie de sanc?iunea ce intervine оn caz de nerespectare a lor, оn
condi?iile de validitate a c?ror nerespectare se sanc?ioneaz? cu nulitatea
actului ?i condi?ii de eficacitate a c?ror nerespectare prive?te doar
eficacitatea actului, f?r? nici o оnrвurire asupra valabilit??ii actului
juridic civil.
Capacitatea de a оncheia actul juridic civil
No?iune ?i reglementare legal?.
Capacitatea de a оncheia acte juridice civile este una din condi?iile
de fond, esen?ial? pentru validitatea actului juridic.
Prin capacitate de a оncheia acte juridice civile se оn?elege
aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni titular de drepturi ?i
obliga?ii civile, prin оncheierea de acte de drept civil.[6] Conceput? оn
acest fel, capacitatea de a оncheia acte juridice civile se оnf??i?eaz? ca
o parte a capacit??ii de folosin?? a persoanei fizice ?i juridice, оn
sensul posibil (aptitudinii) de a avea drepturi ?i obliga?ii civile, precum
?i ca o premis? a capacit??ii de exerci?iu, al?turi de discern?mвnt, de a
dobвndi drepturi subiective civile ?i obliga?ii prin оncheierea de acte
juridice civile. Cu alte cuvinte, capacitatea de a оncheia acte juridice
civile se оntemeiaz? atвt pe ideea de a dobвndi prin оncheierea de acte
juridice civile.
Sub aspectul reglement?rii legale оn articol …. Enumerвndu-se
condi?iile esen?iale pentru validitatea unui act juridic, la pct 1 se
prevede expres capacitatea de a contracta. Оn afara acestui text de lege,
capacitatea de a оncheia acte juridice civile mai este reglementat? de art
… , potrivit c?ruia “poate contracta orice persoan? ce nu este declarat?
incapabil? de lege” ?i art …., care enumer? persoanele incapabile de a
оncheia contracte ?i anume minorii, interzi?ii, precum ?i to?i acei c?rora
legea le-a prohibit oarecare contracte.
Unele reglement?ri privind capacitatea de a оncheia acte juridice
civile au ca obiect diferite categorii de acte juridice civile. Astfel,
potrivit dispozi?iilor art… , minorul de 16 ani poate dispune prin
testament de jum?tate din bunurile de care poate dispune potrivit legii
persoana major?, iar оn art … se consacr? principiul potrivit c?ruia
“orice persoan? este capabil? de a face testament, dac? nu este oprit? de
lege”. De asemenea, оn toat? materia contractelor de vвnzare-cump?rare
potrivit art …. “Pot cump?ra ?i vinde to?i c?rora nu le este oprit prin
lege”
Principiul capacit??ii ?i excep?ia de la acest principiu
Regula оn aceast? materie, consacrat? оn doctrin? ?i stabilit? ?i de
practica judec?toreasc? este c? orice persoan? are capacitate de a оncheia
acte juridice civile, incapacit??ile constituind excep?ii de la aceast?
regul?. Оn leg?tur? cu aceast? regul? оn articolul 12 C. Civ. Se prevede
expres c? “nimeni nu poate fi оngr?dit оn capacitate de folosin?? ?i nici
lipsit, оn tot sau оn parte, de capacitatea de exerci?iu, decвt оn cazurile
?i condi?iile stabilite de lege”.
Оn ceea ce prive?te persoanele juridice regula capacit??ii de a
оncheia acte juridice este subordonarea principiului specialit??ii
capacitatea de folosin?? consacrat? prin art. 29 din C. Civ. Potrivit
c?ruia “persoana juridic? are capacitate juridic? de folosin?? potrivit
scopului activit??ii ei”
Capacitatea de folosin?? a persoanei juridice ia na?tere оn momentul
aprob?rii statutului sau regulamentului ei, iar оn cazurile cвnd urmeaz? s?
func?ioneze pe baza regulamentului general privind organiza?iile de stat,
respectiv – din momentul public?rii de c?tre organul competent a hot?rвrii
de оnfiin?are a ei. Dac? statutul urmeaz? s? fie оnregistrat, capacitatea
de folosin?? a persoanei juridice ia na?tere din momentul оnregistr?rii.
Toate actele juridice care nu sunt оncheiate оn vederea realiz?rii
scopului persoanei juridice sunt sanc?ionate cu nulitatea.
Incapacitatea de a оncheia acte juridice trebuie s? fie expres
prev?zut? de lege, iar textele de lege prin care sunt reglementate astfel
de excep?ii sunt de strict? interpretare ?i aplicare.
Fa?? de no?iunea ?i reglement?rile legale privitoare la capacitatea de
a оncheia acte juridice civile, se poate concluziona c? aceast? capacitate
este o stare de drept оn compara?ie cu discern?mвntul care este o stare de
fapt care se apreciaz? de la persoan? la persoan?, оn func?ie de
aptitudinea ?i puterea psihointelectual? a acesteia de a aprecia оntre bine
?i r?u, licit ?i ilicit, moral ?i imoral, etc.[7]
Consim??mвntul
Corela?ia dintre consim??mвnt ?i voin?a juridic?
Pentru ca un act juridic s? ia fiin?? ?i s? produc? efecte, este
absolut necesar? existen?a unei voin?e care s?-l creeze, deoarece actul
juridic este manifestarea de voin?? f?cut? cu inten?ia de a produce efecte
juridice, adic? de a crea, modifica, transmite sau stinge un raport
Privit? оn realitatea ei psihologic?, voin?a este un fenomen complex
care cuprinde оn con?inutul ei st?ri intelective (senza?ii, percep?ii,
gвndire, memorie); st?ri afective (emo?ii ?i sentimente) ?i st?ri volitive
(reglarea conduitei, propunerea de scopuri deliber?ri, lu?ri de decizii)[8]
?i sub aspectul ei juridic voin?a este un fenomen complex, deoarece
structura ei este format? din dou? elemente: consim??mвnt ?i cauz? a
(scop).
Corela?ia care exist? a?adar, оntre voin?? ?i consim??mвnt este de
tipul оntreg parte, voin?a alc?tuind оntregul, iar consim??mвntul o parte a
acestuia.
Formarea ?i principiile voin?ei juridice
Ceea ce оi determin? pe oameni s? оncheie acte juridice este nevoia lor
de a-?i satisface cerin?ele de ordin material ?i spiritual ale vie?ii
cotidiene. Aceasta оnseamn? c? orice act de voin?? urm?re?te realizarea
unui anumit scop. Sub influen?a nevoilor se formeaz? motivele ac?iunilor
omene?ti, motivele constituind, a?adar, elementul care-l оndeamn? pe om s?-
?i propun? anumite scopuri, iar scopul reprezint? ceea ce omul tinde s?
realizeze. Tocmai aceast? tr?s?tur? a ac?iunii omene?ti, de a urm?ri
con?tient realizarea unui anumit scop, ne оng?duie s? denumim ac?iunea sa
ca act de voin??.
Cвnt?rind motivele care o оndeamn? s? ac?ioneze, persoana delibereaz?
pвn? cвnd intervine motivul determinant care antreneaz? hot?rвrea de a o
оncheia actul juridic proiectat.
Оn procesul psihologic de formare a consim??mвntului distingem, prin
urmare, mai multe etape, ?i anume: reflectarea nevoilor оn con?tiin??,
apari?ia sub - impulsul lor – a motivelor care оndeamn? la ac?iune;
deliberarea; interven?ia motivului determinant care este reprezentarea
intelectual? a scopului principal, urm?rit ?i, оn fine hot?rвrea de a
оncheia actul juridic necesar pentru оmplinirea scopului urm?rit, adic?
pentru оmplinirea nevoilor care au constituit punctul de plecare al
procesului psihologic de formare a voin?ei juridice.
Din punct de vedere juridic intereseaz? numai interven?ia motivului
determinant ?i hot?rвrea de a оncheia actul juridic, care constituie cele
dou? elemente ale voin?ei juridice ?i anume:
a) consim??mвntul, care оnseamn? hot?rвrea de a оncheia actul juridic;
b) cauza prin care se оn?elege scopul concret urm?rit prin оncheierea
actului respectiv, scop a c?rui reprezentare intelectual? a
constituit motivul determinant ale оncheierii actului juridic
Doctrina juridic? civil? consacr? dou? principii ce guverneaz? voin?a
juridic? ?i anume principiul libert??ii actelor juridice civile, cunoscut
?i sub numele de principiu autonom de voin?? ?i principiul voin?ei reale,
numit ?i principiul voin?ei interne.
De aici rezult? c? subiectele de drept civil sunt libere s? оncheie orice
acte juridice, dar respectвnd legea ?i bunele moravuri. Cu respectarea
legii ?i a regulilor de moral?, subiectele de drept civil pot s? dea
actului juridic оncheiat, con?inutul dorit de ele. Ele sunt, de asemenea,
libere s? modifice sau s? pun? cap?t actului juridic pe care l-au оncheiat.
Pentru a produce efecte juridice, respectiv, pentru a crea, modifica,
transmite sau stinge raporturi juridice de drept civil, voin?a trebuie s?
fie exteriorizat? de forul interior al autorului ei. Cu alte cuvinte,
voin?a intern? trebuie manifestat? оn exterior pentru a fi cunoscut? de
alte persoane. Voin?a juridic? cuprinde, a?adar, dou? elemente: voin?a
intern? (real?) ?i voin?a declarat? (exteriorizat?). Pentru a putea da
na?tere la efecte juridice оntre voin?a intern? ?i cea declarat? trebuie s?
existe o concordan?? deplin?. Exist? оns? cazuri оn care nu exist?
concordan?? оntre voin?a ?i cea intern?, situa?ie оn care se ridic?
problema c?reia dintre acesteia trebuie s? i se acorde prioritate.
Defini?ia ?i cerin?ele de validitate ale consim??mвntului
Consim??mвntul este condi?ia esen?ial?, de fond, prev?zut? de lege,
pentru validitatea actului juridic civil.
Prin consim??mвnt se оn?elege hot?rвrea unei persoane de a se obliga
juridice?te ?i manifestarea оn exterior a acestei hot?rвri. Consim??mвntul
este оn aceast? accep?iune, un element fundamental ?i necesar al oric?rui
act juridic civil.
Оntr-un alt sens, mai apropiat de sensul etimologic al cuvвntului prin
consim??mвnt se desemneaz? acordul de voin?? al p?r?ilor, оn actele
juridice bilaterale ?i multilaterale.[9]
Pentru a fi valabil consim??mвntul trebuie s? оndeplineasc?, cumulativ,
urm?toarele cerin?e:
a) hot?rвrea de a оncheia actul juridic trebuie s? fie exteriorizat?. Atвta
timp cвt consim??mвntul nu a fost exteriorizat nu are nici o semnifica?ie
juridic?.
Formele declara?iei de voin?? pot fi alese liber de c?tre cei ce оncheie
actul juridic cu excep?ia cazurilor prev?zute de lege, cвnd manifestarea de
voin?? trebuie s? оmbrace o form? special?.
Modurile de exteriorizare a consim??mвntului sunt variate. Vorbele ?i
оnscrisurile sunt cele mai frecvente. Dar оn afar? de declara?ia expres?,
f?cut? verbal, оn scris sau chiar printr-un gest, spre exemplu chemarea
unui taxi, consim??mвntul se mai poate manifesta ?i prin s?vвr?irea unei
Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8
