Pentru a fi valabil? cauza trebuie s? оndeplineasc?, cumulativ
urm?toarele condi?ii: s? existe, s? fie real? ?i s? fie licit?.
Оn actele juridice civile cauza lipse?te atunci cвnd una din p?r?i nu are
discern?mвnt fiindc? formarea voin?ei juridice cu cele dou? elemente ale
sale – consim??mвntul ?i cauza – presupune existen?a discern?mвntului. Оn
acest caz lipsa cauzei va atrage dup? sine nulitatea relativ? a actului
juridic, deoarece aceasta este sanc?iunea lipsei consim??mвntului.
Cauza este inexistent? ?i atunci cвnd lipse?te scopul imediat al actului
juridic respectiv, considera?ia contrapresta?iei celeilalte p?r?i la
contractele cu titlu oneros, lipsa pred?rii bunului оn actele juridice
reale ?i lipsa inten?iei de liberalitate оn actele juridice cu titlu
gratuit. Оn astfel de situa?ii actul juridic va fi sanc?ionat cu nulitate
absolut?.
Cauza nu este real? atunci cвnd exist? eroarea asupra motivului
determinant, adic? asupra scopului imediat al cauzei. Falsitatea cauzei
atrage dup? sine nulitatea relativ? a actului juridic.
Sanc?iunea actului juridic civil оn care cauza are caracter ilicit este
nulitatea absolut?.
Obiectul actului juridic civil
No?iune
Оn literatura de specialitate, problema no?iunii obiectului actului
juridic civil este controversat?. Оn leg?tur? cu aceasta оn principal, au
fost formulate trei opinii. Astfel оntr-o prim? opinie se consider? c?
obiectul actului juridic const? оn crearea, modificarea, transmiterea ori
stingerea unui raport juridic. Acestei opinii i se repro?eaz? c? face
confuzie оntre obiectul ?i efectele generale ale actului juridic.
Оntr-o alt? opinie se consider? c? obiectul actului juridic civil const?
оn interesele reglementate de p?r?i prin mijlocirea actului juridic оn
temeiul ?i оn limita legii.[13] ?i acestei opinii i s-a repro?at c? leag?
оn mod artificial obiectul actului juridic de no?iunea de interese, no?iune
care are valen?e apropiate mai degrab? cauzei decвt obiectului actului
juridic civil.[14]
Оn sfвr?it o a treia opinie consider? c? obiectul actului juridic civil
este оnsu?i obiectul raportului juridic civil n?scut din acel act
juridic.[15] Cu alte cuvinte, obiectul actului juridic оl constituie
conduita p?r?ilor, adic? ac?iunile sau inac?iunile la care sunt
оndrept??ite sau de care sunt ?inute p?r?ile actului juridic. Aceast?
opinie este sus?inut? de mare majoritate a autorilor care s-au referit la
obiectul actului juridic.
Fa?? de cele ar?tate consider?m c? prin obiect al actului juridic se
оn?elege conduita p?r?ilor stabilit? prin actul juridic, adic? ac?iunile
sau inac?iunile de care sunt ?inute p?r?ile sau de la care trebuie s? se
ab?in?.
Condi?iile de valabilitate ale obiectului actului juridic civil.
Pentru a fi valabil, obiectul actului juridic civil trebuie s?
оndeplineasc? urm?toarele condi?ii:
a) obiectul actului juridic civil trebuie s? existe. Aceast? prim?
condi?ie, este ?i cea mai important?, deoarece dac? obiectul nu exist? nu
se mai pune problema observ?rii celorlalte condi?ii ale sale.
Necesitatea existen?ei obiectului se apreciaz? оn momentul оncheierii
actului juridic.
Pot alc?tui obiect al actului juridic civil ?i bunurile viitoare, cu
excep?ia succesiunilor nedeschise оnc?.
b) obiectul actului juridic civil trebuie s? se afle оn circuitul civil;
c) obiectul actului juridic civil trebuie s? fie determinat sau
determinabil;
obiectul este determinat cвnd se precizeaz? elementele care оl
individualizeaz? ?i este determinabil cвnd se prev?d оn actul juridic
suficiente elemente cu ajutorul c?rora el va putea fi determinat оn viitor.
Ra?iunea acestei condi?ii este impus? de nevoia asigur?rii execut?rii
exacte a presta?iei la care s-au angajat p?r?ile actului juridic, potrivit
cu voin?a lor. Dac? obiectul actului juridic se refer? la bunuri certe,
condi?ia este оndeplinit? prin indicarea caracterelor lui particulare. Dac?
оns? este vorba de bunuri generice , determinarea lor se face prin
indicarea precis? a cantit??ii, a calit??ii, valorii sau prin stabilirea
unor criterii de determinare viitoare a acestora.
d) obiectul actului juridic civil trebuie s? fie posibil. Aceast? condi?ie
este determinat? de regula de drept potrivit c?reia nimeni nu se poate
obliga la imposibil. Este vorba aici numai de imposibilitatea absolut? ?i
de neоnvins ?i nu de imposibilitatea rezultвnd din nepriceperea debitorului
sau din cauze relative (subiective). Оn cazul obliga?iilor de a da un bun
cert, imposibilitatea nu poate proveni decвt din cauza pieririi bunului
respectiv, intervenit? anterior, оncheierii actului, iar оn cazul
obliga?iei de a da bunuri de gen, obiectul este imposibil numai оn ipoteza
cвnd nu mai este cu putin?? s? se produc? bunurile respective, inexisten?a
lor momentan neconstituind propriu-zis o imposibilitate absolut? de
executat. Obliga?ia de a da se poate referi ?i la bunuri viitoare cu
condi?ia c? ele s? fie posibile ?i determinate sau determinabile.
e) Obiectul actului juridic civil trebuie s? fiei licit ?i corespunz?tor
regulilor de moral?. Pe cale de consecin??, conduita p?r?ilor actului
juridic civil trebuie s? fie conform atвt cu legea, cвt ?i cu regulile de
moral?. Actele juridice оncheiate cu nesocotirea acestei condi?ii sunt
sanc?ionate cu nulitate absolut?;
f) Obiectul actului juridic civil trebuie s? fie un fapt personal al celui
ce se oblig?. Nimeni nu poate fi obligat prin voin?a altuia. Nu se poate
deci promite оntr-un act juridic faptul altuia, ci numai faptul s?u
personal, afar? de cazul cвnd aceast? promisiune se face оn calitate de
mandatar. Conven?ia prin care o parte se oblig? s? determine pe in ter? s?
consimt? la оncheierea unui act juridic este valabil?, deoarece nu se
promite faptul ter?ului, ci faptul propriu de a depune toate diligen?ele
pentru a convinge pe ter? s? оncheie actul juridic;
g) Cel ce se oblig? trebuie s? fie titularul dreptului. Оn actele juridice
constitutive sau translative de drepturi este necesar ca cel ce se oblig?
s? fie titular dreptului pentru care s-a obligat. Aceast? condi?ie este
consecin?a principiului de drept potrivit c?ruia nimeni nu se poate obliga
оn mod valabil la ceva ce nu are sau s? transmit? altuia mai multe drepturi
decвt are el оnsu?i.
Forma actului juridic civil
Principiul consensualismului actelor juridice civile
Оn principiu, actele juridice civile nu reclam? necesitatea observ?rii
vreunor forme pentru validitatea lor. Voin?a juridic? manifestat?, oricum,
prin vorbe, prin оnscrisuri, prin semne, etc., este suficient? pentru
оncheierea unui act juridic, iar contractul se formeaz? prin simplul acord
de voin?? al p?r?ilor. Voin?a juridic? este deci independent? de forma pe
care o оmbrac? pentru a se exterioriza. Ea produce efecte juridice, f?r? a
fi nevoie pentru aceasta de a se manifesta оn anumite forme.
Prin urmare, оn principiu, actele juridice sunt consensuale оn оn?elesul
c? ele se оncheie valabil prin simpla manifestare de voin?? a celor de la
care eman?.
No?iunea ?i clasificarea condi?iilor de form? ale actelor juridice
civile.
Prin form? a actului juridic civil se оn?elege modalitatea de
exteriorizare a manifest?rii de voin?? f?cut cu inten?ia de a crea,
modifica sau a stinge un raport juridic concret.[16] Cu alte cuvinte ?i
оntr-o formulare mai sintetic?, forma actului juridic civil reprezint?
modul de exteriorizare a manifest?rii de voin??.
Ca o derogare de la principiul consensualismului actelor juridice civile,
оn func?ie de consecin?ele juridice ale nerespect?rii formei se disting
trei condi?ii de form? ?i anume:
a) forma cerut? ad validatem, adic? pentru оns??i validitatea actului
juridic civil;
b) forma cerut? ad probationem, adic? pentru a se face dovada actului
c) forma cerut? pentru opozabilitatea fa?? de ter?i a actului juridic
civil.
Forma cerut? de validitate a actului juridic civil. Actele juridice
pentru validitatea c?rora se cer оndeplinirea sub sanc?iunea nulit??ii
absolute, anumite condi?ii de form? se numesc acte formale sau solemne. La
actele formale sau solemne, forma constituie o condi?ie de validitate.
Forma ca o condi?ie de validitate a actului juridic civil const? оn
necesitatea оndeplinirii formalit??ii prestabilite de lege ori de p?r?i
privind exteriorizarea voin?ei cu ocazia оncheierii actului juridic.
Ra?iunea formei ca o condi?ie esen?ial? de validitate a actului juridic
civil este determinat?, оn primul rвnd, de nevoia asigur?rii deplinei
libert??i ?i certitudini manifest?rii consim??mвntului оn al doilea rвnd,
de a aten?iona p?r?ile cu privire la importan?a deosebit? pe care o au
actele ce necesit? оncheierea lor оntr-o anumit? form? ?i, оn al treilea
rвnd, de a asigura un control din partea statului cu privire la respectarea
condi?iilor de validitate a unor acte juridice civile care dep??esc prin
con?inutul lor interesele strict personale ale p?r?ilor.
Forma cerut? pentru validitatea actului juridic civil se caracterizeaz?
printr-o serie de tr?s?turi specifice ce ?in de esen?a formei ?i anume:
este un element constitutiv al actului juridic, lipsa formei fiind
sanc?ionat? cu nulitate absolut? a actului; presupune manifestarea expres?
de voin??, ceea ce exclude manifestarea tacit? a voin?ei p?r?ilor ?i este ,
оn principiu, exclusiv?, оn sensul c?, de regul?, actul se оncheie оn form?
autentic?, ?i nu permite p?r?ilor posibilitatea unei op?iuni, cu excep?ia
testamentului.[17]
Forma ad validatem trebuie s? cuprind? оntregul con?inut al actului
juridic, nefiind admis? trimiterea la o surs? exterioar? prin care s? se
determine con?inutul actului juridic civil. De asemenea, actele juridice
aflate оn raport de interdependen?? cu actele formale sau solemne, chiar
dac? ele privite separat nu trebuie s? оndeplineasc? aceast? condi?ie,
trebuie totu?i s? fie acte formale sau solemne cum ar fi, spre exemplu,
mandatul pentru оncheierea unui act formal trebuie s? оmbrace forma
autentic?. Tot astfel, actul juridic care determin? ineficacitatea unui act
formal sau solemn trebuie s? fie ?i el formal sau solemn.
Sunt acte formale: dona?ia, acceptarea succesiunii sub beneficiu de
inventar, ipoteca, contractul de societate comercial?.
c) forma-condi?ie de proba?iune a actului juridic civil. Forma cerut?
actului juridic pentru a fi folosit ca mijloc de prob? const? оn cerin?a
оntocmirii оn scris a actului juridic civil, f?r? ca lipsa acestei forme
s? afecteze validitatea actului juridic. Forma cerut? ca o condi?ie de
proba?iune a actului juridic, de?i nu are nici o influen?? asupra
validit??ii acestuia, totu?i ea are un caracter obligatoriu, deoarece, оn
principiu, este inadmisibil dovedirea actului juridic civil cu un alt
mijloc de prob?.
Forma ad probationem a fost considerat? оn literatura de specialitate ca
reprezentвnd, fie o excep?ie de la principiul consensualismului, deoarece
manifestarea de voin?? trebuie f?cut? оn form? scris?,[18] fie ca o
limitare adus? aceluia?i principiu, оn sensul c? nedovedirea raportului
juridic n?scut din actul juridic are drept consecin?? оns??i ineficacitatea
acestui raport juridic[19]
d) forma cerut? pentru opozabilitatea fa?? de ter?i a actului juridic civil
Aceast? form? se refer? la formalit??ile prev?zute de lege pentru a face
actul juridic civil opozabil ?i persoanelor care nu au participat la
оncheierea lui. Formalit??ile prev?zute de lege se refer?, оn primul rвnd,
la publicitatea actului juridic civil prin care se constituie sau se
transmit drepturi reale care, fiind drepturi absolute sunt opozabile erga
omnes.
Forma cerut? pentru opozabilitatea fa?? de ter?i a actului juridic civil
este obligatorie. Nerespectarea acestei cerin?e de form? nu va fi
sanc?ionat? cu nulitate absolut? sau imposibilitatea dovedirii actului
juridic civil prin alte mijloace de prob?, ci cu inopozabilitatea actului
fa?? de ter?ele persoane, adic? cu posibilitatea acestora din urm? persoane
de a ignora actele juridice ce li se opune de p?r?ile care l-au оncheiat.
Actul оncheiat este valabil ?i va produce efecte оntre p?r?i, оns? el nu
este opozabil ter?elor persoane fa?? de care actul este ineficace.
Nulitatea actului juridic civil
Defini?ie ?i func?iile nulit??ii
Оn lipsa unei defini?ii a nulit??ii actelor juridice оn codul civil,
literatura de specialitate abund? оn defini?ii, care, оns?, au un numitor
comun ?i anume acela c? nulitatea este o sanc?iune civil?, care intervine
cвnd se оnfrвnge o dispozi?ie legal?, cu ocazia оncheierii unui act
juridic.
Nulitatea este acea sanc?iune civil? care intervine dup? оnc?lcarea
normei de drept, lipsind actul juridic de efectele urm?rite la оncheierea
lui.[20]
Analizвnd finalitatea nulit??ii ca institu?ie de drept civil, оn
opinia domnului profesor T. Pop aceast? institu?ie urm?re?te atвt un rol
preventiv, cвt ?i unul represiv.
Prin urmare, nulitatea urm?re?te atвt o func?ie preventiv?, cвt ?i una
sanc?ionatorie.
Func?ia preventiv? a nulit??ii const? оn amenin?area cu distrugerea
efectelor actului juridic, dac? acesta se оncheie cu nesocotirea
dispozi?iilor normative privind condi?iile sale de validitate.
Оntr-adev?r, nulitatea actelor juridice prezint? neajunsul c?
nimice?te aparen?a creat? prin acest act, оmprejurare ce poate produce
prejudicii atвt p?r?ilor, cвt ?i ter?ilor. De aceea, este preferabil s? se
verifice оn prealabil condi?iile de validitate ale actului juridic, pentru
a preveni nimicirea efectelor lui, dup? ce s-a оncheiat. O asemenea
verificare prealabil? a fost instituit? de legiuitor, doar pentru actele
solemne, оns? ea lipse?te pentru restul actelor juridice. Pentru marea
majoritate a actelor juridice pentru care nu se cere forma solemn?, p?r?ile
au tot interesul pentru a preоntвmpina distrugerea efectelor actului
juridic, s? observe prevederile legii civile оnainte de оncheierea lui ?i
s? se conformeze lor.
Func?ia sanc?ionatorie intervine dup? оncheierea actului juridic,
avвnd drept scop fie оnl?turarea efectelor contrare legii, pe care le
con?ine acest act, fie оncheierea actului оn totalitate, dac? nu este
posibil? men?inerea lui prin оndep?rtarea clauzelor stipulate оn dispre?ul
unor dispozi?ii imperative ale legii.
De re?inut c? nu trebuie confundat? nulitatea actului juridic cu
ineficien?a probatorie a оnscrisului constatator.
Se ?tie din materia dreptului probator c? pentru dovedirea unor acte
juridice legea cere оntocmirea unui оnscris. Acest оnscris, pentru a
constitui instrument probator trebuie s? оndeplineasc? anumite condi?ii
prev?zute de lege. Nerespectarea acestor condi?ii atrage ineficien?a
оnscrisului doveditor, ceea ce оnseamn? c? оnscrisul este lipsit de
efectele sale оn materie de prob? dar nu afecteaz? validitatea opera?iilor
juridice, care poate fi dovedit?, eventual, prin alte mijloace de prob?.
Dac? оnscrisul reprezint? o condi?ie pentru validitatea chiar a opera?iilor
juridice (caz actelor juridice solemne), nulitatea оnscrisului atrage ?i
nulitatea actului juridic.
Evolu?ia concep?iei cu privire la nulitatea actului juridic
Оn dreptul roman, concep?ia asupra nulit??ii era cristalizat? оn dou?
adagii: qui contra legem agit nihil agit precum ?i quod nullum est nullum
producit efectum. De aici rezult? c? nulitatea era total? ?i iremediabil?
sau, altfel spus, actul juridic era nimicit оn totalitate, neexistвnd
posibilitatea men?inerii lui par?iale cu оnl?turarea clauzelor prin care s-
a оnc?lcat legea.
Оn concep?ia clasic?, care se afla оnc? sub influen?a dreptului roman,
nulitatea era asimilat? cu ineficacitatea actului juridic, оn totalitatea
sa, fiind tratat ca o stare organic? a acestuia, deoarece s-a оncheiat cu
nesocotirea dispozi?iilor legale. Nulitatea avea ca efect desfiin?area
actului juridic оn оntregime ?i ca o consecin??, nimicirea tuturor
efectelor sale. Deci nulitatea era total? ?i iremediabil?, ca ?i оn dreptul
roman.
Оn concep?ia modern? s-a formulat teoria propor?ionalit??ii efectelor
nulit??ii оn raport cu cauzele care au determinat-o, urm?rile nulit??ii
trebuind s? se m?rgineasc? numai la cele efecte care contravin legii,
celelalte efecte ale actului men?inвndu-se. Оn aceast? concep?ie, nulitatea
este оn principiu par?ial? ?i remediabil?. Finalitatea nulit??ii оn aceast?
concep?ie este ap?rarea actului juridic prin men?iunea lui, dup? ce s-au
оnl?turat efectele care contravin legii.
Concep?ia dreptului romвn contemporan asupra nulit??ii actului juridic
este aceea a unei nulit??i оn principiu par?iale ?i remediabile, nulitatea
actului juridic avвnd menirea de a suprima numai efectele care contravin
dispozi?iilor legale оnc?lcate la оncheierea actului, l?sвndu-se neatinse
celelalte efecte.
Оn aceast? concep?ie nulitatea total? intervine numai atunci cвnd
clauzele care contravin legii au constituit cauza principal? ?i
determinant? a оncheierii actului juridic.
Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8