Desfiin?area efectelor actului juridic lovit de nulitate absolut? sau de
nulitate relativ? trebuie s? fie opera instan?ei judec?tore?ti. Este de
notat c? rolul instan?ei judec?tore?ti nu este acela?i оn cazul celor dou?
nulit??i (absolut? ?i relativ?).
Nulitatea absolut? opereaz? prin puterea legii, chiar din momentul
оncheierii actului juridic. Оntrucвt actul juridic nu a luat fiin?? оn mod
legal, dac? p?r?ile ajung la оn?elegere cu privire la recunoa?terea
nulit??ii actului juridic, nu este necesar s? se recurg? la sesizarea
instan?ei judec?tore?ti pentru a constata nulitatea absolut?. Fa?? de
оmprejurarea c? a devenit o practic? constant? recurgerea la autorit??ile
justi?iei pentru constatarea nulit??ii absolute, conchidem c? acordul
p?r?ilor referitor la recunoa?terea nulit??ii absolute este, de regul?,
irealizabil?.
Prin urmare nulitatea absolut? este constatat? de instan?a de
judec?toreasc?, care face o aplicare necesar? a legii, nu o apreciere
proprie. Ac?iunea оn constatarea nulit??ii absolute este imprescriptibil?.
Оn contrast cu nulitatea absolut?, nulitatea relativ? nu opereaz? prin
puterea legii, оntrucвt actul juridic anulabil a luat fiin?? ?i el necesit?
a fi desfiin?at de c?tre instan?a judec?toreasc?.
Prin urmare, nulitatea relativ? este supus? aprecierii instan?ei
judec?tore?ti, care o pronun??, ?i ea opereaz? deci prin puterea hot?rвrii
judec?tore?ti.
Este necesar a оnvedera c? ?i p?r?ile au posibilitatea s? desfiin?eze
actul juridic anulabil, dar dac? nu se оn?eleg, partea оndrept??it? trebuie
s? intenteze ac?iune оn justi?ie. Cum aceast? ac?iune este prescriptibil?
оn termenul general de prescrip?ie (trei ani), оn cazul оn care partea a
pierdut acest termen, actul juridic nu mai poate fi desfiin?at ?i el r?mвne
valabil, chiar dac? anterior fusese susceptibil de anulare.
Оn literatura juridic? s-a precizat c? ac?iunea оn nulitate este o
ac?iune autonom?, care are drept scop s? restabileasc? ordinea de drept
оnc?lcat?. Chiar dac? actul juridic оncheiat cu оnc?lcarea legii a produs
unele consecin?e patrimoniale, scopul principal al ac?iunii оn nulitate
este оnl?turarea efectelor actului juridic nul ?i abia apoi repararea
daunelor patrimoniale. Iat? de ce se afirm? c? ac?iunea оn nulitate este o
ac?iune autonom?, care urm?re?te s? asigure preem?iunea ordinii de drept.
Efectele nulit??ii actului juridic
No?iune ?i reglementare
Efectul nulit??ii rezid? оn desfiin?area actului juridic din momentul
оncheierii sale, ceea ce conduce la restabilirea ordinii de drept
оnc?lcate.[23]
Actul juridic nul poate produce efecte оn viitor, iar efectele produse оn
trecut se desfiin?eaz? retroactiv. A?adar nulitatea opereaz? nu numai
pentru viitor, ci ?i pentru trecut. Retroactivitatea este consecin?a
fireasc? a nulit??ii actului juridic.
Trebuie re?inut c? efectele nulit??ii sunt acelea?i – lipsa de
eficacitate a actului juridic – indiferent c? ne g?sim оn prezen?a
nulit??ii absolute sau a nulit??ii relative.
Оntrucвt nulitatea opereaz? retroactiv, efectele acesteia vor depinde ?i
de al?i factori, care au survenit dup? оncheierea actului juridic, cum ar
fi: executarea sau neexecutarea actului juridic, transmiterea drepturilor
de c?tre dobвnditor unor ter?e persoane subdobвnditoare.
Principiile efectelor nulit??ii actului juridic
Efectele nulit??ii sunt cвrmuite de trei principii importante:
. Principiul retroactivit??ii efectelor nulit??ii actului juridic;
. Principiul restabilirii situa?iei anterioare оncheierii actului
juridic;
. Principiul anul?rii actelor juridice subsecvente, ca o consecin?? a
anul?rii actului juridic;
Principiul retroactivit??ii efectelor nulit??ii actelor juridice
Aplicarea sanc?iunii nulit??ii actului juridic atrage dup? sine
desfiin?area retroactiv? a efectelor actului respectiv, iar pentru viitor
actul juridic nu va mai produce efecte. Cu alte cuvinte actul nul va mai
produce efecte pentru viitor, iar efectele produse оn trecut se
desfiin?eaz? retroactiv.
Retroactivitatea conduce la desfiin?area efectelor actului juridic, care
s-au produs оn trecut (оntre data оncheierii actului ?i data anul?rii sau
constat?rii nulit??ii lui) ?i la оncetarea producerii lor оn viitor, dup?
pronun?area hot?rвrii judec?tore?ti prin care actul juridic a fost anulat
sau care a constatat nulitatea absolut? a acestuia. Оn realitate, оn baza
retroactivit??ii efectelor nulit??ii, p?r?ile se v?d оn situa?ia anterioar?
оncheierii actului juridic, deoarece numai astfel concordan?a dintre lege
?i actul respectiv poate fi armonizat?.
Prin urmare, оn baza principiului retroactivit??ii efectelor nulit??ii
actului juridic, efectele actului contrare legii sunt retroactiv
desfiin?ate, iar p?r?ile urmeaz? s? fie repuse оn situa?ia anterioar?
оncheierii actului.
Оn ipoteza оn care actul juridic nu a fost executat, pronun?area anul?rii
ori constatarea nulit??ii actului conduce la ineficacitatea lui, p?r?ile
fiind considerate c? n-au avut niciodat? dreptul sau obliga?ii reciproce.
Drept urmare, nici una dintre p?r?i nu mai poate cere executarea actului.
Оn ipoteza оn care actul juridic a fost executat оn totalitate sau оn
parte, odat? cu declararea nulit??ii sau anularea acestuia se desfiin?eaz?
retroactiv efectele lui, iar p?r?ile sunt obligate s?-?i restituie reciproc
presta?iile executate.
Principiul retroactivit??ii efectelor nulit??ii se оntemeiaz? pe un alt
principiu fundamental al dreptului ?i anume pe principiul suprema?iei
legii, pentru c? nu este оng?duit ca оn via?a noastr? juridic? s? existe
acte juridice ale c?ror efecte sunt contrare legii, de aceea se impune
оnl?turarea lor ?i restabilirea ordinii de drept оnc?lcate.
De la principiul retroactivit??ii efectelor nulit??ii exist? cвteva
excep?ii dictate fie de caracterul ireversibil al prescrip?iilor executate,
fie de ra?iuni de politic? juridic?.
Excep?iile vizeaz? cazurile оn care efectele nulit??ii actului juridic se
produc numai pentru viitor, nu ?i pentru trecut, ceea ce оnseamn? c?
efectele actului juridic declarat nul sau anulat sunt men?inute pe trecut
(pe perioada dintre data declar?rii nulit??ii sau anul?rii actului juridic
?i data оncheierii lui).
Excep?iile invocate de doctrin? de la principiul retroactivit??ii
efectelor nulit??ii actului juridic sunt:
1. Men?inerea efectelor produse оn trecut de contractele cu executare
succesiv? (de exemplu, contractul de оnchiriere, contractul de vвnzare-
cump?rare cu o clauz? de оntre?inere), datorit? ireversibilit??ii
presta?iilor executate succesiv. Оn toate aceste contracte, care dau
na?tere la presta?ii succesive sau continue, de durata оn timp, din
moment ce presta?iile s-au efectuat, ele nu mai pot fi оnl?turate pe
trecut. Astfel, un contract de оnchiriere оn executarea c?ruia locatorul
a asigurat folosin?a locuin?ei, iar locatarul a pl?tit chiria, nu poate
fi desfiin?at ?i pentru trecut, deoarece obliga?ia de a pune la
dispozi?ia locuin?a s-a consumat ireversibil, iar restituirea chiriei
pl?tite nu se justific?, deoarece ar conduce la оmbog??irea locatarului
f?r? just temei.
2. Recunoa?terea efectelor actului juridic оncheiat cu оnc?lcarea unor
condi?ii de validitate, deoarece legea nu stabile?te constatarea
nulit??ii actului (cu consecin?a desfiin??rii ex tunc), ci desfacerea lui
pe viitor. Este cazul nerespect?rii condi?iilor de validitate a adop?iei
unui minor (art … CF ) privitoare la luarea consim??mвntului p?rin?ilor
celui adoptat, nerespectare care este sanc?ionat? de lege ( art cf ) nu
cu nulitate absolut?, ci cu desfacerea adop?iei (deci cu p?strarea
efectelor pe trecut) dar ?i aceasta condi?ionat, “dac? este оn interesul
copilului ca el s? se оntoarc? la ace?tea”.
Prin urmarea actul juridic al adop?iei nu se desfiin?eaz? ci numai se
desface. Evident c? legiuitorul a avut оn vedere ra?iuni de ocrotire a
minorului, de aceea s-a ab?tut de la principiul retroactivit??ii efectelor
nulit??ii actului juridic.
3. Men?inerea efectelor c?s?toriei chiar dac? a fost declarat? nul?, оn
privin?a copiilor rezulta?i din acea c?s?torie (exemplu declararea
nulit??ii c?s?toriei nu are nici o urmare оn privin?a copiilor, care о?i
p?streaz? situa?ia de copii din c?s?torie)
Aceast? dispozi?ie a fost prev?zut? tot din necesitatea ocrotirii
copiilor ?i оnl?tur?rii raporturilor de familie.
Principiul restabilirii situa?iei anterioare оncheierii actului juridic
(restitutio in integrum)
Principiul restitutio in integrum poate fi configurat ca fiind corolarul
principiului retroactiv efectelor nulit??ii actului juridic, deoarece
desfiin?area retroactiv? a efectelor actului, contrare legii, trebuie s?
duc? la restituirea reciproc? ?i integral? a presta?iilor executate de
p?r?i de la оncheierea actului ?i pвn? la declararea nulit??ii sau anularea
lui.
Cu alte cuvinte, principiul restabilirii situa?iei anterioare este оntr-o
rela?ie de dependen?? fa?? de principiul retroactiv efectelor nulit??ii
actului juridic.
Adagiul restitutio in integrum оnseamn? restituirea tuturor presta?iilor
executate оn baza unui contract declarat nul sau anulat.
Principiul restabilirii situa?iei anterioare se refer? la efectele
nulit??ii actului juridic оntre p?r?ile acestui act ?i nu fa?? de ter?i.
Pentru ca s? opereze concomitent, retroactivitatea actului juridic ?i
restituirea presta?iilor, оntre p?r?i, pe plan procesual, reclamantul va
trebui s? intenteze o ac?iune cu dou? capete de cerere: o ac?iune оn
constatarea nulit??ii sau anul?rii actului juridic ?i o ac?iune оn
restituirea presta?iilor executate anterior nulit??ii. Evident c? nu exist?
nici un impediment procesual ca, dup? ce reclamantul ob?ine nulitatea sau
anularea actului juridic, s? se оndrepte cu alt? ac?iune principal? pentru
a ob?ine restituirea presta?iilor executate, situa?ie оn care pвrвtul, dac?
?i-a executat ?i el obliga?ia, are interesul s? promoveze ac?iune
reconven?ional? pentru restituirea presta?iei efectuate de el sau s?
introduc? o ac?iune principal? separat.
De la principiul restitutio in integrum exist? cвteva excep?ii, stabilite
de lege оn virtutea unor ra?iuni de ordin juridic, social sau moral, care
privesc anumite cazuri оn care presta?iile executate оn termenul actului
desfiin?at retroactiv (declarat nul sau anulat) nu sunt supuse restituirii.
Asemenea excep?ii relevate de literatura juridic? ?i de jurispruden??
sunt:
Incapabilul (minorul sau interzisul) nu este ?inut s? restituie, potrivit
art … decвt оn m?sura оmbog??irii sale. Acest text de lege dispune: “Cвnd
minorii, interzi?ii sau femeile m?ritate sunt admi?i оn aceast? calitate, a
exercita ac?iune оn restituire оn contra angajamentelor lor, ei nu оntorc
ceea ce au primit, оn urmarea acestor angajamente, оn timp minorita?ii,
interdic?iei sau maritajului, decвt dac? se probeaz? c? au profitat de
aceea ce li s-a dat”
Dobвnditorul de bun?-credin?? al unui bun printr-un act lovit de
nulitate, este exonerat de obliga?ia de a restitui, odat? cu bunul ?i
fructele percepute. Este regula statornicit? de art .. care prevede:
“Posesorul nu cв?tig? proprietatea fructelor decвt cвnd posed? cu bun?-
credin??; la cazul contrariu, el este dator a оnapoia productele, оmpreun?
cu lucrul proprietarului care-l revendic?” dispozi?iile acestui text se
justific? pe ra?iuni de politic? juridic?, izvorвte din necesitatea de a
proteja buna-credin??, atвt de necesar? оn opera?iunile juridice.
Mo?tenitorul care оn mod voluntar ?i оn cuno?tin?? de cauz? a executat un
legat nul pentru vicii de form?, nu mai poate pretinde restituirea
presta?iilor, deoarece nu mai suntem оn prezen?a unei pl??i nedatorate,
supus? repeti?iunii, ci оn prezen?a unei obliga?ii morale care este
valabil? juridic.
Una din p?r?ile actului juridic lovit de nulitate nu se putea cere
restituirea presta?iei efectuate dac? invoca propria sa turpitudine
(imoralitate).
Este de fapt adagiul: nemo auditur propriam turpitudinem alegans (nim?nui
nu-i este оng?duit s? se prevaleze de propria sa imoralitate pentru a
ob?ine оn justi?ie ocrotirea unui drept).
Potrivit legisla?iei unui stat de drept, оn care trebuie respectate nu
numai normele imperative, dar ?i legile care intereseaz? ordinea public? ?i
bunele moravuri, nu este admisibil? o ac?iune оn justi?ie, pentru
restituirea presta?iei, dac? prin actul juridic оncheiat s-a urm?rit un
scop imoral.
Putem formula regula c? ori de cвte ori reclamantul invoc? propria sa
turpitudine pentru ob?inerea restituirii presta?iei, ac?iunea оn
repeti?iune va trebui s? fie respins?. A?a, de pild?, ac?iunea
reclamantului avвnd ca obiect restituirea unui оmprumut, acordat pentru
men?inerea unor raporturi extraconjugale, va trebui s? fie respins? ca
inadmisibil?, deoarece s-a оnc?lcat principiul nemo auditur propriam
turpitudinem alegans. Evident c? оn spe??, respectiv оn contractul de
оmprumut cauza este imoral?, de aceea actul juridic trebuie declarat nul
absolut, iar ac?iunea оn repeti?iune a presta?iei executate de reclamant,
care invoc? propria sa turpitudine, trebuie respins? ca inadmisibil?.
Excep?ia se aplic? pe ra?iuni de moralitate, care trebuie s? existe оntr-un
stat de drept.
Principiul anul?rii actelor juridice subsecvente ca o consecin??
a nulit??ii actului ini?ial
Ca o consecin?? a aplic?rii principiului relativit??ii efectelor actului
juridic, acesta nu produce efecte decвt оntre p?r?ile de la care eman?, iar
nulitatea actului juridic produce efecte, de asemenea, numai оn privin?a,
p?r?ilor care au оncheiat actul.
Neоndoios c? efectele nulit??ii se pot r?sfrвnge ?i asupra ter?ilor, оn
m?sura оn care ace?tea au dobвndit dreptul de la partea vinovat? de
pronun?area nulit??ii ori p?r?ile vinovate de constatarea nulit??ii.
Deoarece nimeni nu poate transmite mai multe drepturi decвt le are
оnsu?i, este firesc ca, odat? cu suprimarea dreptului dobвndit prin actul
juridic de c?tre una din p?r?i, s? fie nimicit ?i dreptul
subdobвnditorului.
Оntr-adev?r, din moment ce nulitatea desfiin?eaz? dreptul dobвnditorului
cu atвt mai mult trebuie suprimat ?i dreptul ter?ului pe care l-a dobвndit
prin actul declarat nul sau anulat. Оn acest caz, nulitatea opereaz? ca o
rezolu?iune.
Principiul anul?rii actelor subsecvente, prive?te efectele nulit??ii fa??
de ter?i ?i el poate fi conturat ca o regul? juridic? potrivit c?reia
nulitatea actului ini?ial sau primar atrage dup? sine ?i anularea actului
subsecvent, dac? se refer? la acela?i drept.
De cele mai multe ori, principiul anul?rii actului subsecvent are оn
vedere actul juridic care a operat transmisiunea dreptului de proprietate,
sau a altui drept real, cвnd nulitatea actului pe lвng? оmprejurarea c? a
creat оntre p?r?i obliga?ii reciproce de restituire a presta?iilor
efectuate, are consecin?e asupra ter?ilor c?ci drepturile consim?ite de
dobвnditor оn favoarea acestora (ter?ilor) vor fi anulate odat? cu dreptul
dobвnditorului.
Aplicarea cu stricte?e a principiului rezoluto iure dantis resolvitur ius
accipientus ar fi de natur? s? pericliteze circuitul civil, s? creeze
situa?ii inechitabile оn via?a juridic? ?i s? anihileze inciden?a altor
principii juridice pentru ordinea de drept. De aceea, principiul cunoa?te
anumite derog?ri.
Excep?iile de la acest principiu privesc situa?iile juridice оn care de?i
actul juridic este declarat nul sau anulat, actul subsecvent al ter?ului
subdobвnditor se men?ine. Avem оn vedere urm?toarele cazuri:
a) Subdobвnditorul de bun?-credin?? p?streaz? bunul imobil dobвndit cu
titlu oneros de la transmi??torul al c?rui titlu de proprietate declarat
nul sau anulat.
Exemplu Anularea titlului de proprietate al transmi??torului cu titlu
oneros al unui bun nu este de natur? s? atrag? caducitatea actului оn ce
prive?te pe ter?ul achizitor, оn cazul c? acesta este de bun?-credin??,
solu?ia – care se prezum? – justificвndu-se pe considera?ie de achitarea ?i
utilitate social?. Numai оn cazul оn care ter?ul achizitor, cu titlu
oneros, a cunoscut sau, cu diligen?e minime, putea s? cunoasc?
nevalabilitatea titlului de proprietate al оnstr?in?torului, deci a fost de
rea-credin?? – ceea ce trebuie dovedit – opereaz? regula de drept potrivit
c?reia nevalabilitatea titlului de proprietate al vвnz?torului atrage ?i
nulitatea titlului subdobвnditorului.
b) Ter?ul dobвnditor care cu bun?-credin??, dobвnde?te bunul mobil de la
un detentor precar, c?ruia adev?ratul proprietar i l-a оncredin?at de bun?-
voie, p?streaz? bunul deoarece simpla aceast? posesie valoreaz? titlu de
proprietate.
Exemplu Proprietarul bunului mobil s-a desistat de bun?-voie de bun,
оncredin?вndu-l оn depozit unei alte persoane, care cap?t? оn acest mod
calitatea nu de posesor, ci de detentor precar. Acest detentor, оnc?lcвndu-
?i obliga?ia de restituire, care оi revenea, оnstr?ineaz? bunul unui ter?
dobвnditor, care este de bun?-credin??, deoarece este convins c? a оncheiat
Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8
